TEORIA  CONTABILITATII este disciplina de introducere in imperiul stiintific al contabilitatii prin care, gradat si metodic, se ia cunostinta cu elementele teoretice fundamentale ale obiectului si metodei sale de cercetare, cu principiile, procedeele si mijloacele specifice concepute si folosite pentru obtinerea, valorificarea si conservarea informatiilor cu privire la patrimoniu, pozitia financiara si profitabilitatea firmei.

Cartea trateaza aceasta problematica, incercand un echilibru intre ceea ce a acumulat si conservat stiinta si practica contabila pe plan mondial si national si noile curente contabile moderne. Astfel, premisele stiintifice si logice ale contabilitatii sunt abordate prin imbinarea principiilor teoretice fundamentale clasice cu principiile (conventiile) moderne de organizare si conducere a contabilitatii si de intocmire si prezentare a situatiilor financiare  acceptate prin standarde de comunitatea mondiala (IFRS) si europeana (Directivele Comunitatilor Europene).

Doua dintre procedeele de baza ale metodei contabilitatii, Bilantul si Contul, concepute pe suportul principiilor teoretice - dubla reprezentare si dubla inregistrare - constituie elementele centrale ale lucrarii prin care se pot intelege logica si mecanismul prin care contabilitatea interpreteaza, reprezinta si esentializeaza in plan informational obiectul sau.

Intrucat informatiile contabile devin, prin publicarea situatiilor financiare,  bun public, toti cei interesati de acestea trebuie sa aiba cunostinte minime de contabilitate pentru a fi in masura sa interpreteze si sa inteleaga mesajul transmis.