Havana, spre finele anilor 1950: orasul si oamenii lui pun in scena (iar uneori improvizeaza) un spectacol halucinant, deopotriva seducator si macabru: strazi apasate de amintirea colonialismului si bantuite de spectrul dictaturii, trupuri infierbantate de dorinta, spirite obsedate de libertate, baruri insetate de muzica, de rasete, de lumina, de iubire. O lume pestrita se agita spasmodic in chingile regimului opresiv, insufletita de proiecte politice sau doar de febrilitati erotice; aparitia Ei schimba totul pentru El, scriitorul aspirant, jongler cu idei si cuvinte, cautandu‑si obsedat stilul, vocea, locul, sufletul‑pereche. Pare ca nici frumusetea havanezelor, cu adevarat orbitoare si atatatoare, nici eroismul prietenilor combatanti, nici savoarea cocteilurilor ori a jazzului nu-i pot scoate din cap (si din corp) dorinta de a se face stapan pe trupul si pe sufletul Ei. Intalnirile cu Hemingway, cu Fidel Castro, cu Che Guevara si ceilalti conducatori ai Revolutiei, cu stelele de cinema ale Cubei, toate ii sporesc patima pentru placeri, pentru consumul de senzatii, de relatii, de idei. Paun supradimensionat, isi etaleaza in fata iubitelor si a prietenilor abilitatile lingvistice si eruditia epatanta, premeditandu-si florile de stil la fel cum orchestreaza flirturile si avansurile amoroase. Insa nu pastreaza prea mult controlul: dezgolirea intamplatoare a unei coapse, zambetul insinuant al buzelor mult prea voluptuoase, freamatul sanilor neatinsi de iubire, capriciile nimfelor inca reticente… El pare condamnat la un perpetuu delir erotic. In aceasta stare il gaseste morbul revolutionar al vremurilor, in care se avanta cu entuziasmul atat de propriu cubanezilor.