Dupa absolvirea facultatii, Thomas Ollenburger este plin de vise marete si intrebari chiar mai mari ca visele sale.

Ce slujba isi va gasi?

Ar trebui sa se casatoreasca?

Unde se va stabili?

Osciland intre radacinile lui menonite din preria Kansasului si dragostea lui pentru marele oras, Boston, precum si afectiunea sa pentru cate o fata din fiecare locatie mentionata, Thomas nu stie drumul pe care trebuie sa-l apuce.

El a cautat intotdeauna ajutorul lui Dumnezeu in luarea deciziilor, dar acum se pare ca cerul isi tine portile inchise.

Ce alegere va face Thomas?

Oare dorintele inimii lui il vor indeparta de originea lui menonita?

CITATE DIN CARTE

Pag. 92

Facand un pas mai aproape de el, ii spuse:

Cel mai mare vis al tatalui tau este ca tu sa urmezi voia lui Dumnezeu pentru viata ta, Thomas.

Stiu asta pentru ca mi-a spus-o chiar el. El crede ca diploma ta de facultate va deschide drumul pe care Dumnezeu l-a pregatit pentru tine.

Asa ca, daca tu crezi ca drumul acela te duce in Boston, el va intelege.

Ii va fi greu sa te vada plecand, dar nu-ti va sta in cale.

In acel moment, o a doua voce profunda si incarcata cu emotie se auzi din cealalta parte a curtii.

Ja, baiete, are dreptate.

Si ar fi trebuit sa-mi spui toate astea mai demult.

Pag. 93-94

Papa inainta, oprindu-se la niciun metru de Thomas. Umbre grele ii invaluiau fata, dar Thomas citi cu claritate amestecul de mandrie si suferinta din ochii tatalui sau.

Te-am trimis la scoala, la facultate, ca sa folosesti cat mai bine capul bun pe care ti l-a dat Domnul.

Un cap bun este un dar.

Sa capeti intelepciune este un privilegiu.

Domnul nu vrea sa irosim nici darurile, nici privilegiile noastre.

Daca ai ocazia sa iti pui la treaba darurile acestea in redactia unui ziar din Boston, atunci asta trebuie sa faci.

Thomas sopti ragusit:

V-vrei sa ma duc in Boston?

Papa clatina usor din cap.

Ceea ce vreau eu si ceea ce este mai bine pentru tine pot fi doua lucruri complet diferite, baiete.

Stii ca Dumnezeu ne duce uneori in locuri pe care nu le consideram a fi cele mai bune pentru noi, dar, cu toate acestea, scopul Lui trebuie implinit.

Se opri, maxilarul miscandu-i-se inainte si inapoi in timp ce privea adanc in ochii lui Thomas.

Crezi ca Dumnezeu a deschis aceasta usa pentru tine in Boston?

Thomas cauta un raspuns sincer.

Se simtea obligat sa se intoarca in Boston ca sa-si onoreze promisiunea facuta de a sustine campania electorala - atata stia.

Dar era slujba aceasta planul lui Dumnezeu pentru viata lui sau era doar... o circumstanta?

Nu putea fi sigur.

Isi intinse bratele larg.

Papa, nu stiu daca este ceea ce vrea Dumnezeu sa fac.

Dar eu vreau sa ma duc. Vreau sa vad unde ma duce acest drum.

Clipe indelungate, Papa ramase tacut, parand ca il examineaza pe Thomas.

Sprancenele lui coborate si fruntea incretita vorbeau despre conflictul lui interior, iar Thomas se astepta la o predica despre cum sa cauti si sa urmezi voia Domnului.

Dar cand Papa vorbi cu o voce blanda si scazuta, nu fu nici pe departe ceea ce se astepta el.

Esti un barbat in toata firea, nu mai esti baietelul meu.

Cand erai mic, iti spuneam ce trebuie sa faci si ma asteptam sa o faci.

Dar acum?

Uita-te la tine: esti cat mine de mare si ai o diploma de facultate, care dovedeste ca ai minte in capul acela.

Papa isi umezi buzele.

Nu-ti voi spune ce sa faci, Thomas.

Trebuie sa hotarasti de unul singur.

Daca tu crezi ca trebuie sa fii in Boston, la slujba aceea, atunci trebuie sa te duci.

Thomas respira rapid, dar Papa mai avea de spus ceva.

Vezi tu, in Biblie ni se spune sa crestem copilul pe calea pe care trebuie sa o urmeze.

Am facut asta cat de bine am stiut.

Sarcina mea... s-a incheiat.

Acum incepe a ta: sa cauti voia Domnului si sa nu te abati de la ea.

Am incredere ca asa vei face.