Profitand de un moment favorabil, Churchill i s-a adresat lui Stalin: Sa reglementam problemele noastre din Balcani. Armatele dumneavoastra se afla in Romania si in Bulgaria. Noi avem interese, misiuni si agenti in aceste tãri. Sa nu ne certam pentru chestiuni putin importante. In ce priveste Marea Britanie si Rusia ce ati zice de o predominanta de 90% in Romania pentru dumneavoastra, de 90% in Grecia pentru noi si de egalitate 50% – 50% in Iugoslavia?

Si in timp ce lui Salin i se traducea, Churchill a scris pe o bucata de hartie:

Romania: Rusia – 90%; altii – 10%:

Grecia: Marea Britanie in acord cu S.U.A. – 90%; Rusia – 10%;

lugoslavia: 50% – 50%;

Ungaria: 50% – 50%;

Bulgaria: Rusia – 75%; altii 25%.

Apoi a intins-o in fata lui Stalin, care a marcat cu un creion albastru un semn de aprobare. Si astfel, intr-un timp atat de scurt, s-a incercat sã se decida soarta a cinci tari cu peste o suta de milioane de locuitori. Hartia ajunsese in mijlocul mesei. Churchill intervenise: „Nu gasiti ca avem aerul de a reglementa cinic aceste probleme de care depinde soarta a milioane de suflete de o maniera atat de cavalereasca? Sã ardem hartia”. Dar Stalin ar fi adäugat: „Nu! Pastrati-o!”.

Au fost apoi discutate alte probleme, mai putin esentiale, privind tarile balcanice.

La 11 octombrie 1944, printr-un mesaj adresat lui Roosevelt, Churchill, dupa ce i-a aratat atmosfera cordiala a discupiilor, i-a relevat ca rezolvarea problemei balcanice in maniera „procentuala” avea drept scop ca, prin influenta si autoritatea marilor puteri, sa se evite in aceste tari miscari deosebite din partea populatiei, rascoale si chiar razboaie civile nedorite.