O exemplara scriere filozofica despre arta de a purta dispute din care sa iesim intotdeauna invingatori. Un manual de retorica indispensabil, plin de echivoc, umor si ironie.

Stratagema I

Opinia adversarului trebuie extinsa peste limitele ei naturale, ea trebuie interpre tata cat se poate de general, intr-un sens cat mai larg, ba chiar exagerata; opinia proprie trebuie luata, in schimb, in sensul cel mai precis, restrangand-o la limite cat se poate de stramte: caci cu cat mai generala este o opinie, cu atat mai atacabila este ea.

Stratagema a VIII-a
Adversarul trebuie infuriat: caci astfel el nu mai este capabil sa judece corect si sa profite de ascendentul pe care-l are, eventual, asupra noastra. Il putem infuria fiind pur si simplu impertinenti, sacaindu-l si fiind in chip vadit nedrepti cu el.

Stratagema a XIV-a
O stratagema impertinenta este sa procla mam teza noastra ca fiind demonstrata - vazand ca suita de intrebari puse adversarului a atras raspunsuri defavo rabile tezei -, in ciuda oricarei evidente, si sa tri umfam pur si simplu. Daca adversarul este timid sau prostanac, iar noi insine nu ducem lipsa de neobrazare si, in plus, avem si o voce rasunatoare, atunci sansele de izbanda sunt mari.

Stratagema XXI
In cazul in care adversarul recurge la un argument superficial sau sofistic, pe care-l sesizam de indata, putem, desigur, sa-l contracaram aratand peni bilul si superficialitatea argumentului; dar mai bine este sa raspundem printr-un contraargument la fel de superficial si sofistic, pentru a-l putea pune in incurca tura. Caci nu adevarul e important, ci cine castiga.