Petre Ispirescu (n. ianuarie 1830, Bucuresti - d. 21 noiembrie 1887), a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor si tipograf roman.
Este cunoscut mai ales datorita activitatii sale de culegator de basme populare romanesti pe care le-a repovestit cu un har remarcabil.
In 1862, Ispirescu a publicat primele sase basme culese de el, in Taranul roman, la indemnul lui Nicolae Filimon. Este vorba de basmele Tinerete fara batranete si viata fara moarte, Praslea cel voinic si merele de aur, Balaurul cel cu sapte capete, Fata de imparat si pescarul si Fiul vanatorului. Ele au fost reunite apoi, impreuna cu altele in prima sa culegere de basme astazi devenita o raritate bibliografica.
Dupa ce in 1863, Vasile Boerescu, asociatul sau, a vandut imprimeria, C. A. Rosetti, viitor ministru, l-a invitat sa lucreze ca director al imprimeriei ce tiparea Romanul, revista Partidului Liberal, atunci in opozitie. Impreuna cu Rosetti, Ispirescu a participat la infiintarea primei „Case de ajutor reciproc a tipografilor din Romania”.
In 1864, insa, guvernul a suprimat ziarul Romanul, iar Ispirescu, impreuna cu alti asociati, Walter Scarlat si Frederic Göbl, a infiintat Tipografia Lucratorilor Asociati. Cu un an mai tarziu, Ispirescu conducea personal foaia Tipograful roman. Timp de un deceniu, din 1862 pana in 1872, autorul nu a publicat nici un basm. Dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza in 1866, la invitatia ministrului de interne Ion Ghica, Ispirescu a acceptat sa conduca Imprimeria de Stat. Dupa o perioada de doi ani, impreuna cu alti trei asociati, a infiintat Noua tipografie a laboratorilor romani.
In 1872, si-a reluat activitatea de publicare a basmelor, cu colectia Legende sau basmele romanilor. Ghicitori si proverburi, cu o prefata de B. P. Hasdeu. Este incurajat, apreciat pentru calitatile scrisului sau si pentru cunoasterea profunda si inestimabila a creatiei populare.[necesita citare] Un an mai tarziu, a aparut si Snoave sau povesti populare, iar in 1876, Ispravele si viata lui Mihai Viteazul. Dupa ce a ramas unic asociat al imprimeriei sale, Ispirescu a redenumit-o Tipografia Academiei Romane. Activitatea sa a fost subiectul unui articol elogios scris de folcloristul evreu Moses Gaster si publicat in Magasin fur die Literatur des Auslandes.
In 1879, editura sa a imprimat o colectie de basme culte ce reprezentau prelucrari in limbaj autohton ale unor mituri ale folclorului universal si ale unor fragmente din mitologia greaca, reunite in volumul Din povestile unchiului sfatos, basme paganesti. Acest volum a aparut prin influenta lui A. I. Odobescu, care a scris si prefata.
