Romanul urmareste povestea unei iubiri, derulata pe fundalul numeroaselor schimbari politice din vara lui 2012. Un cameraman (None), insurat si cu valori stabile, traieste la rindul sau propria revolutie, dupa ce se indragosteste de o cintareata. Situatia incontrolabila scoate la suprafata alte revolte si nefericiri vechi, care vor face ca viata lui sa explodeze. Printre vedete, stiri TV si lupte politice, creste treptat credinta dureroasa ca, dincolo de idealuri inalte, de impliniri sociale si chiar mai presus de familie, exista o datorie a fiecaruia fata de sine.
In acelasi timp, prim-ministrul Romaniei citeste mesajele venite pe Facebook de la o necunoscuta care se semneaza Mamica la doua albastrele, nume care reuneste de fapt cele doua framintari: a cameramanului si a tarii.
„Doina Rusti este o excelenta prozatoare, de mare talent si intuitie.” (Norman Manea)
 
„Doina Rusti, dupa parerea mea, e un prozator de prima marime al literaturii actuale.” (Nicolae Breban)
 
„A obtinut <tripla>, un fel de Mare Slem al <circuitului literar>, luind premiul Academiei Romane pentru romanul Lizoanca (2009), dupa ce primise premiile ASB pentru Zogru (2006) si al USR pentru Fantoma din moara (2008). Foarte putini scriitori in viata au obtinut toate cele trei mari premii (cel al Academiei se acorda o singura data) si niciunul intr-un interval atit de scurt ca Doina Rusti.” (Horia Garbea)
 
„Scrisul ei se citeste cu mare bucurie: cu mintea ravasita de exclamatii si cu un abia retinut ris. Cu totul coplesitoare este explozia de expresii originale si percutante.” (La Stampa)