In romanul lui Slavici, ca si in contextul social si istoric al Banatului din care acesta se inspira ca prozator, ca sa treci Muresul de la Radna la Lipova, trebuie sa-i plätesti podaritei si precupetei Mara Barzovanu o taxa. Mara, vaduva cu doi copii, Persida si Tricã, are o dorinta de chivernisire cum nu s-a intalnit aproape la niciun personaj feminin din toata literatura. Aprigã si zgarcitã, pentru ei face totul, cu gandul la un viitor in care viseazã sa-i vada mai sus pe scara sociala. Doar ca Persida se indragosteste de Natl, care e fiu de macelar si mai e si papistas, ceea ce incurca rau lucrurile. Nici Hubar, tatal lui Natl, nu e multumit, semn ca in Banatul multicultural diferentele de etnie, de religie si de stare sociala nu sunt usor de trecut cu vederea. Persida si Natl, dupa ce nesocotesc vointa parintilor, indura tot felul de greutati, dar isi gasesc linistea si primesc si iertarea odata cu primul lor copil, care e botezat catolic. Criticii si istoricii literari considera ca Mara e un roman specific literaturii din imperiul austro-ungar de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, literatura de tip Biedermeier, care privilegiazà maruntisurile vietii burgheze de zi cu zi, cele care o framantã si pe eroina lui Slavici.

„Compozitie epicã sobra, Mara este primul roman obiectiv al Ardealului."

Tudor Vianu, critic si istoric literar roman

„Mara a trecut neobservat, ba multi au socotit romanul neizbutit. In realitate, e aproape o capodoperã."

G. Calinescu, critic si istoric literar roman

Ioan Slavici (1848-1925). Scriitor si ziarist roman. Nascut la Siria, langa Arad, a facut studii de drept, neterminate, la Viena. Aici l-a cunoscut pe Eminescu. Dupa cateva slujbe marunte, s-a apropiat de gazetarie, pe care a practicat-o toata viata: redactor la Timpul, director al ziarului Tribuna, la Sibiu, fondator al revistei Vatra, colaborator al Convorbirilor literare, redactor al ziarelor progermane Ziua si Gazeta Bucurestilor, in timpul Primului Razboi Mondial, de unde i s-a tras a doua condamnare, pentru colaborationism. Prima, de un an, o ispasise in Ungaria, in 1888-1889, pentru activitatea sa nationala. Stabilit in Romania in 1890, a editat colectia de documente Hurmuzaki, a continuat sã scrie si sa publice prozã, teatru, povesti populare, studii istorice. Nuvele: Popa Tanda (1873), Budulea Taichii (1880), Moara cu noroc (1880), considerata o capodoperã a genului, Pãdureanca (1884) etc. Romane: Mara (1894), Din batrani (1902), Din pacat in pacat (1924) etc.