Un roman-colaj despre un supravietuitor al lagarelor din Transnistria, despre existenta sa ulterioara intr-o dictatura comunista si exilul in America. Discursul narativ se desfasoara pe mai multe niveluri, completat  cu un colaj de fragmente literare semnificative si insemnari de lectura despre identitate, iubire si literatura.

Metafora umbrei ca purtatoare a identitatii, o referire la clasica povestire germana a lui Adelbert von Chamisso Extraordinara poveste a lui Peter Schlemihl, ramane un laitmotiv pe toata intinderea cartii si exprima obsesia protagonistului cu privire la destinul sau incert si opresiv. Dialogul dintre protagonist (Nomadul Mizantrop, N.M.) si vechiul sau prieten Gunther, un roman de etnie germana exilat la Berlin, comunist infocat si critic al realitatilor din Romania, obsedat de vina germana si de implicatiile ei actuale, este, in fapt, o retrospectiva a realitatii postbelice din estul Europei. „Arhiva Gunther“ cumuleaza tensiunea dintre cei doi prieteni, motivata de obsesiile lor diferite.

Ceea ce  mentine constanta intensitatea epica a cartii este relatia de intimitate dintre protagonist si sora sa vitrega, orfani si supravietuitori ai Holocaustului, marcati de trauma  lagarului si de vina de a fi supravietuit urgiei, ca si de dorinta de a gasi un echilibru in existenta lor plina de contradictiile prezentului.

Romanul este, in fapt, o calatorie prin dramaticele evenimente ale secolului XX: nationalism, fascism, comunism si exil. La sfarsitul lecturii, cititorul se afla solidar cu protagonistul nomad, cu melancolia, umorul si forta sa de supravietuire.