De cand era mic si se strecura In cherhanale, sa sterpeleasca peste, icre, undite, vecinii din Pisc si Brailita, cartiere locuite In majoritate de lipoveni, l-au poreclit, pentru frumusetea cu care Dumnezeu Ii Inzestreaza pe mai toti baietii din flori, Tarul. Numele lui adevarat era Grigore Ioporas si, ca sa-si intareasca porecla, primavara, cand se instaleaza aprilie In tipar de domnite, aparea pe maidane cu tiara de violete pe cap.
Veturiei Necsari de pe strada Malului, unde se afla si acum, Inchisa, locanda lui Kir Leonida In care a slujit ca baiat de alergatura Panait Istrati (acolo a si avut prima incercare de suicid), intalnindu-I pe cand implinea ea saisprezece ani si el batea spre optsprezece, avea sa-i ramana In suflet, "frumos ca o nuia de leandru". Intamplarea s-a petrecut In noaptea de Inviere, anul 2001, la Biserica Sfintii Arhangheli din centrul orasului. EI sedea langa coloana din dreapta intrarii, cu parul blond si lung cat al fetelor cazandu-i In suvite rasucite la varf pe gulerul ingust al camasi' de in alb, brodat cu cruciulite rosii. Si avea ochii mari, visatori, imbatati de extaz. Lumina lucida, intunecata de o toana de ninsoare nedorita (Austrul, care sparsese mugurii migdalilor si caisilor, cedase locul vantului din Crivat), alternand cu lumina mistica a lumanarilor, i-I dezvaluia pe Tar plin de-o tristete amara...