Descriere - De ce traieste omul?

Astazi, ca dintotdeauna, exista o mul‑ titudine de probleme ale vietii spirituale ce se refera la educatia omului. In acest caz, prin educatie nu intelegem educatia scolara, ci formarea imaginii de OM in fiinta umana. Iar din observatiile mele in acest sens, una dintre problemele cele mai urgente pentru omul contemporan este intelegerea libertatii.

Cred ca niciun cuvant nu este repetat intr‑atat de des in zilele noastre si nu pre‑ supune un caracter atat de propagandis‑ tic precum cuvantul „libertate”. La prima vedere, acest termen are un sens destul 6 taisuri. Sfantul Isaac Sirul are cateva cu‑ getari graitoare in acest sens: „Libertatea grosolana este mama patimilor... Sfarsi‑ tul acestei libertati nepotrivite este sclavia brutala.”

Ajungem sa ne convingem in fiecare zi cat de corecte sunt aceste cuge‑ tari. Totusi, despre ce libertate este vorba? Exista mai multe tipuri de liberta‑ te. Pentru o imagine completa a situatiei, vom prezenta tipurile de baza ale libertatii. Primul tip este dimensiunea metafizica a libertatii1 , cand prin aceasta se intelege una din proprietatile de baza ale naturii umane si anume libertatea vointei, expri‑ mata in primul rand prin autodetermina‑ rea identitatii individului in fata binelui si raului.

Nimeni nu poate avea vreo putere asupra acestui tip de libertate: nicio alta 1 Metafizic: initial caracteristic, in perma‑ nenta existential. 7 persoana, nici societatea, nici legile, nici orice alta autoritate, nici demonii, nici ingerii, nici Dumnezeu Insusi. Aforismul clasic al Parintilor Bisericii: „Dumnezeu nu poate salva omul fara vointa acestuia” exprima cel mai bine intelegerea crestina a sensului si a importantei acestui tip de libertate. Al doilea tip este libertatea sociala. Aceasta este libertatea externa, adi‑ ca actiunile umane permise (prin lege, obiceiuri, religie, moralitatea general acceptata) in mediul inconjurator. Cu alte cuvinte, aceasta este totalitatea unor drepturi specifice ale individului in cadrul societatii, in Stat. In acest domeniu apar cele mai dificile probleme, deoarece aici interactioneaza o multitudine de persoane cu capacitate de exercitiu. Si al treilea tip este libertatea spirituala. Aceasta, in comparatie cu primele 8 doua, reprezinta autoritatea omului asu‑ pra egoismului sau, asupra viciilor sale, asupra sentimentelor indecente, asupra dorintelor. Intr‑un cuvant, asupra sa.

Aceasta libertate se dobandeste numai printr‑o viata spirituala corecta. O viata spirituala relativa este caracteristica fie‑ carei persoane „obisnuite” (v. Ioan 8, 34), insa putini sunt cei care capata o libertate deplina, acestia fiind cei care s‑au deba‑ rasat de patimi. Intr‑o lume laica1 , toata atentia este acordata celei de‑a doua dimensiuni a libertatii. Din ea face parte libertatea de exprimare, libertatea presei, a credintelor religioase, libertatea de alegere, libertate de comportament in viata publica etc.

Totalitatea acestor libertati este privita de constiinta publica ca fiind inceputul si 1 Laic: nereligios, cu lipsa de credinta in Dum‑ nezeu, care traieste numai pentru interese telurice. 9 conditia principala pentru viata spirituala a omului, pentru educatia sa spirituala. Insa este oare asa? Vom vedea din ce in ce mai clar consecintele politicii care rezulta din aceasta credinta, unde ajunge viata publica, legislatia, viata personala a fiecarei persoane. Ce domina oare in lumea de azi? S‑ar parea ca libertatea, insa una foarte ciudata.

Dati drumul la televizor, intrati pe internet, uitati‑va la reclame, rasfoiti reviste, ziare... peste tot gasim o asemenea libertate care de multe ori ne sperie. Libertatea nu este nu lucru cu care sa poti sa te joci in siguranta.