Descriere - Noul Testament, traducere Ioan Balan

Noul Testament,
traducere Ioan Balan (editie anastatica)

Orice editie
anastatica a unei carti de referinta este, mai mult decat un eveniment livresc
sau omagial, o reinviere spirituala, o readucere in prim - planul memoriei
culturale si colective a unei valori perene. Cand cartea intrupeaza valori
spirituale impartasite de aproape toata umanitatea si de o intreaga natiune sau
comunitate de credinta precum Biserica Catolica, editia anastatica se inalta ca
un monument, celebrand nu doar intelepciunea lumii trecute si pe inteleptii ei,
ci prezentul spiritual al celor care iubesc si cauta fervent adevarul si, potential,
viitorul inefabil, pentru multe generatii, al gandurilor celor mai adanci si al
faptelor celor mai inalte de care este capabil omul. Un astfel de reper este
traducerea Noul Testament al Domnului nostru Isus Hristos pe intelesul
tuturor, a Fericitului Martir si Arhiereu al Lugojului, Dr. Ioan Balan
(1880 - 1959).

Publicata pentru prima
data in anul 1925 la Tipografia si Libraria Romaneasca S. A., Oradea - Mare, cu
binecuvantarea episcopului roman unit al Oradiei, alt Fericit martir, Valeriu
Traian Frentiu, pe cand era canonic capitular mitropolitan si rector al
Academiei de Teologie din Blaj, traducerea a mai cunoscut alte doua editii:
prima, dupa 13 ani de la intaia publicare, in anul 1938, cu un Cuvant
inainte apartinand Arhiepiscopului Mitropolit de Alba Iulia si Fagaras, Dr.
Alexandru Nicolescu (Blaj, 22 Noiembrie 1937) era o reproducere fidela a celei
din 1925; a doua, publicata dupa 70 de ani, in 1995, la dorinta Eminentei Sale
Alexandru Cardinal Todea, cu editarea si corectura Pr. Ioan Vasile Botiza,
profesor de teologie biblica la Institutul Teologic „Sf. Ioan Evanghelistul”
din Cluj si cu binecuvantarea episcopului de Oradea, Vasile Hossu, beneficia de
imbunatatiri generale ale textului traducerii si aducerea la zi a notelor explicative
bogate si a limbajului.

Traducerea nu a ramas
neremarcata international, asa incat, in numarul 145 din anul 1927 al revistei
de studii bizantine Echos d’Orient, reputatul orientalist, asumptionistul
Severien Salaville publica o nota bibliografica (pp. 127 - 128) in care saluta
lucrarea si, in special, notele exegetice bogate si competente si propunea
sugestii pentru imbunatatirea preciziei textuale in conformitate cu textul grec
pentru editiile viitoare.

Totusi, din cauza
circumstantelor istorice generate de arestarea episcopilor greco - catolici in
1948 si persecutarea Bisericii Unite prin scoaterea in afara legii de catre
regimul comunist, traducerea Balan nu a urcat nici pe firmamentul culturii
romanesti, nici pe cel al propriei Biserici, din motive evidente. Argument
suficient pentru publicarea unei editii anastatice a traducerii, dar sunt multe
altele atat istorice si omagiale, cat si spirituale si cultural stiintifice,
fara a le exclude pe cele de natura practica. Iata cateva dintre ele:

·
Anul
acesta se implinesc 100 de ani de la prima publicare a traducerii si 145 de ani
de la nasterea episcopului Balan. Intre timp, prin harul lui Dumnezeu si
vicisitudinile istoriei, episcopul Lugojului este celebrat cu titlul de Fericit
martir in calendarul Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco - catolice. Este un
privilegiu acela de a atinge relicvele sau un vesmant sfintit cu sange de
martir, dar este, de asemenea, o imensa binecuvantare a rasfoi paginile spalate
de sudoarea muncii lui.

·
Traducerea
este intr - o limba romana frumoasa, curgatoare, cu neologisme blande, potrivite
unui text biblic, si cu mireasma de biserica veche a arhaismelor potrivite
numai unui evangheliar. Notele exegetice si explicative deosebit de bogate sunt
in mare parte valide din punct de vedere biblic si astazi, iar aparatul critic
faciliteaza accesul la nuantele cautate si la detalii teologico - biblice de
nisa. Este atat un text inteligibil si accesibil pentru cititorul fara studii
teologice cat si o buna baza pentru studiile biblice mai aprofundate.

·
Lucrarea
Fericitului Ioan Balan al Lugojului nu este suspendata in spatiul individual al
unei culturi teologice de exceptie, ci este adanc ancorata in marea cultura a
literaturii bisericesti romanesti si in traditia intelectuala a Bisericii
Blajului: ea porneste de la textul Noului Testament din Biblia de la Blaj
(1795) a lui Samuil Micu, adaugand o intensa munca de indreptare, de conformare
cu textul grec, de facilitare a accesului cititorului prin folosirea limbii
romane contemporane, fara a mai pune la socoteala abundenta de explicatii si bogatul
aparat critic. De aceea, traducerea poate deveni, dupa o ulterioara diortosire,
versiunea reprezentativa in cultura romana si text canonic al Noului Testament
pentru Biserica Romana Unita cu Roma, Greco - Catolica si, de ce nu, vestirea
buna de pe paginile sacre ale Evangheliarelor ei.