Detinator al unui numar impresionant de premii literare, atat franceze, cat si internationale, scriitorul algerian Boualem Sansal este, in mod cert, una dintre vocile majore ale literaturii contemporane. Romanul sau 2084. Sfarsitul lumii, tradus in 25 de tari, a primit Marele Premiu al Academiei Franceze in 2015 si a fost desemnat drept cea mai buna carte a anului de catre revista Lire.

In Abistan, intr-un sanatoriu izolat de pe muntele Oua, Ati, bolnav de tuberculoza, primeste ingrijiri. Se va vindeca, insa se va intoarce acasa tulburat dupa experienta calatoriei si dupa intalnirea cu arheologul Nas. De la acesta afla un secret ciudat, care arunca indoiala asupra versiunii oficiale a istoriei regimului. Intr-un imperiu care se bazeaza pe amnezie si pe supunerea totala fata de Yölah, Ati simte cum se naste sentimentul libertatii. Gandul ca ar putea exista o Frontiera care-l desparte de altfel de oameni nu-i da pace. Prin intermediul lui Toz descoperi ramasitele unei civilizatii, iar nelinistea prinde radacini si mai adanci in mintea sa – a existat sau exista inca o alta lume in afara Abistanului?

„Fabula, parabola, pamflet, roman total al unei dictaturi fara Istorie, 2084 isi inmarmureste cititorii. La 66 de ani, pentru Boualem Sansal a tacea inseamna <o forma de sinucidere>. Dovada este aceasta fabula orwelliana si apocaliptica despre viitorul unei dictaturi religioase. [...] Bine ati venit in Abistan, imperiul cu 60 de provincii condus de profetul Abi, devotatul trimis al lui Yölah, inca de la sfarsitul marelui si sangerosului razboi sfant, castigat de adeptii <unei forme grav degenerate a unei religii sclipitoare > si care a transformat <bieti credinciosi inutili in gloriosi si profitabili martiri>. Ascultare, supunere, amnezie, supraveghere, rabdare, ignoranta, justitie expeditiva – toate acestea dau ritmul vietii de zi cu zi al locuitorilor Abistanului.“ (Marianne Payot, L’Express)