Colindele sunt urari (felicitari) de tip epico-liric. Initial, colindele aveau o functiune rituala, de urare pentru fertilitate, rod si belsug. Un scop des intalnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele si de reintalnire cu cei plecati pe taramul celalalt.
Peste unele colinde s-a suprapus  elementul crestin, regasibil mai ales la refren, fapt petrecut abia in Evul Mediu, sub influenta Bisericii.
Dupa mutarea Anului Nou la 1 ianuarie, in vecinatatea Craciunului, aceste ritualuri au fost serbate numai in vremea celor doua sarbatori.
 „Ritualul se desfasoara de obicei incepand din Ajunul Craciunului, pana dimineata zilei urmatoare. (...) [Colindatorii] canta prima colinda la fereastra si, dupa ce au primit invoirea celor ai casei, intra in casa, isi continua repertoriul si rostesc urarile traditionale. Colindatorii aduc sanatate si bogatie, reprezentate de o ramurica de brad pusa intr-un vas plin cu mere si pere mici. (...) Dupa ce au strabatut intreg satul, grupul colindatorilor organizeaza o serbare la care iau parte toti tinerii.” (Mircea Eliade - Istoria credintelor si ideilor religioase).

Cuprins :

1. Buna dimineata la Mos Ajun
2. Astazi s-a nascut Hristos
3. Mos Craciun cu plete dalbe
4. Iata vin colindatori
5. O, ce veste minunata
6. Daca magii au plecat
7. Trei crai de la rasarit
8. Domnulet si Domn din cer
9. Sus la poarta raiului
10. Steaua sus rasare
11. La Vitleem colo-n jos...
12. La poarta la Tarigrad
13. Linu-i lin
14. Domn, domn, sa-naltam


Anul aparitiei: 2010
Tip Coperta: Necartonata