... fiecare popor are, lasata de Dumnezeu, o fata proprie, un chip al lui de a vedea lumea si de a-l rasfrange pentru altii. Fiecare isi face o idee despre lume si despre om, in functie de dimensiunea in care i se proiecteaza lui insusi existenta.

Taria spirituala a unui neam se masoara dupa gradul in care e in stare sa impuie altora perspectiva lui proprie a existentei, e in stare sa dezagrege pe a altora, s-o dezarticuleze, sa-i puna in evidenta lipsurile si, cu voie sau fara voie, sa faca pe strain sa incline spre chipul lui de a lua atitudine. Asta inseamna cucerire spirituala!
Nu exista contact intre culturi care sa nu aiba asemenea consecinte. Si acesta este avantajul, dar si primejdia schimburilor intre culturi.
Pe planul spiritual, tot ce exista are un profil absolut: o efigie imperiala; sau nu este. Altfel zis, daca noi existam intr-adevar nu numai ca o colectivitate biologica, dar si ca o fiinta. spirituala, nu se poate sa nu avem o fata a noastra proprie, un chip neasemanat de a rasfrange lumea aceasta a lui Dumnezeu la care sa voim sa reducem pe toate celelalte, care chip ne este, oarecum, justificarea existentei noastre deosebite pe lume, in marea cea mare a fapturilor lui Dumnezeu.

Mircea Vulcanescu