In al treilea volum al Amintirilor sale, care este si ultimul – desi nadajduia sa mai scrie macar unul in plus –, Radu Rosetti isi povesteste anii de tinerete. Ii cunoastem, din celelalte doua volume, „metoda memorialistica“. Din lamuriri asupra unor evenimente politice pe care le-a trait el insusi, din portrete schitate – cand cu ironie, cand cu o mare duiosie – ale unor oameni de vaza pe care i-a cunoscut, din observatii de mare finete asupra mediului social in care a crescut si s-a format, Radu Rosetti alcatuieste un splendid tablou istoric. Nu se gasesc cu usurinta in alte parti, scrise cu atata savoare, pagini despre aristocratia noastrã din veacul al XIX-lea, despre studiile in strainatate ale tinerilor boieri, despre iubirile lor, despre viata mondena de la Iasi si despre suferintele moldovenilor siliti sa se stramute, din cauza politicii, la Bucuresti.
Este pentru prima data, dupa mai bine de trei sferturi de veac, cand cititorii au la indemana seria completa a Amintirilor lui Radu Rosetti: Ce am auzit de la altii, Din copilarie si Din prima tinerete – carti pe care E. Lovinescu le numea in Istoria literaturii romane contemporane „cea mai pretioasa memorialistica din literatura romana“.