Publicata prima data la 1981, trilogia „Dragostea si Revolutia” cuprinde volumele „Toamna rosie”, „Cei care platesc cu viata” si „Speranta”. Si in acestea, personaje principale sunt taranii. Problema colectivizarii l-a urmarit pe autor, asa cum declarase chiar el, in permanenta: „Ma duceau la exasperare imaginile din literatura in care ni se descria un taran continuu fericit si care nu mai stia ce sa faca de bucurie ca a venit in sfarsit revolutia socialista sa-l invite la colectivizare ca la o serbare”. Autorul, se intreaba meditativ, pentru a starni parca in cititor constiinta neamului: „Cine stabileste si cine masoara hotarele varstei si ale varstelor? Cine poate decide cand incepe, cand poate sa inceapa si cand se incheie marea iubire? Si cand avem, si cand nu avem dreptul la ea?”.
Trilogia „Dragostea si Revolutia” a fost incomoda nu doar inainte de 1989, dar si dupa, caci a fost distrusa, chiar arsa, incercandu-se astfel scoaterea ei din memoria literaturii. Chiar si asa, Dinu Sararu marturiseste ca nici in acest caz nu s-a simtit obligat sa schimbe macar un cuvant sau o virgula din manuscrisul original; asadar si aceste volume, precum intreaga sa opera, si-au pastrat integritatea. „Dragostea si Revolutia” este, din 1984, nu doar un titlu de carte, ci si de film, caci ideea cartii l-a inspirat pe regizorul Gheorghe Vitanidis.