Cand secolul al XIX-lea face loc celui de-al XX-lea si inventiile stiintifice aduc noi modalitati de a calatori si de a vedea lumea, familia ministrului american Hiram B. Otis decide sa se muta in casa sa de la tara recent cumparata: conacul Canterville din Anglia. Resedinta in care urmeaza sa locuiasca ministrul impreuna cu sotia si cei patru copii ai sai este insa bantuit. Fostul proprietar il avertizeaza pe domnul Otis ca fantoma lui Sir Simon de Canterville, care-si ucisese sotia, pe Eleonor, cu secole in urma, bantuia conacul. Rapid, familia face cunostinta cu batranul locatar, care, departe de a-i speria, ii deranjeaza doar pe adulti cu zgomotul de lanturi si de catuse tarate pe podea. Urmeaza adevarate negocieri intre Otis si fantoma, careia ii ofera o sticluta de ulei pentru a-si unge lanturile, compensand astfel insultele gemeniilor familiei care-i intind amuzati diverse capcane: aluneca, de pilda, pe podeaua unsa cu unt sau primeste o perna in cap. Fostul ucigas se izoleaza si se simte umilit. Salvarea vine insa de la Virginia, fiica ministrului. Emotionata de suferinta fantomei, aceasta se roaga pentru sufletul lui Sir Simon si plange pentru pacatele lui, ca sa-l imbuneze pe Ingerul Mortii. In final, fantoma isi gaseste linistea in iarba inalta a Gradinii Mortii.

Remarcandu-se printr-o tusa serioasa de umor si de ingeniozitate, aceasta poveste clasica este una dintre cele mai frumoase povesti ale lui Oscar Wilde, fiind publicata pentru prima data, impreuna cu alte trei povesti, „Crima lui Lord Arthur Savile”, „Sfinxul fara secret” si „Milionarul model”, in 1891.