Prezentul volum a fost alcatuit pentru a oferi o interpretare sintetica a istoriei romanesti, de la aparitia statului roman pana astazi, cu o anumita insistenta asupra curentelor de gandire si a celor artistice manifestate in acest interval de timp. El nu este un tratat, caci, asa cum bine observa folcloristul Ovidiu Birlea, „intr-un tratat sunt dezbatute toate aspectele domeniului, proportional cu importanta lor, in fapt cu suma cunostintelor dobandite pana la acea data”1. Un astfel de scop nu mi-a stat in intentie aici. Am fost interesat mai curand de dinamica de factura culturala din interiorul noului stat, inclusiv prin recursul abundent la opiniile unora dintre principalii sai protagonisti si observatori.

„Mircea Eliade spunea undeva ca «e totdeauna penibil sa vorbesti despre lucruri prea triste si umilitoare pentru neamul tau». Si totusi, a le tine cu totul sub tacere, tot timpul, nu poate decat sa pagubeasca o buna cunoastere a adevarului despre trecut si, pana la urma, si cunoasterea de sine. Mi-am asumat riscul de a le aduce in discutie pe unele, acordandu-le un spatiu anume, pentru a contribui la intregirea imaginii despre trecutul nostru, care nu a fost numai spini, dar nici doar flori.” (Ovidiu Pecican)

Prin noua sa carte, Ovidiu Pecican aduce in fata cititorilor, cu stralucirea unui maestru, zbaterile dramatice, in plan politic si cultural, ale elitelor nationale ale celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, ale chinuitorului secol XX si ale primelor doua decenii ale secolului nostru. Romania, stat si cultura (1866-2018) este, de fapt, istoria modernizarii tarii noastre, cu bune si cu relele ei, a iesirii din inapoiere, a edificarii unui stat functional, a expresiei culturale a unui ideal si a tentativei de libera afirmare a ethosului romanesc – toate constituind, de buna seama, efigii ale unei victorioase reconfigurari de destin.

Intr-o epoca a fragmentarilor narative si a ideologiilor care cauta sa rescrie istoria, volumul „Istoria Romaniei – Stat si cultura (1866–2018)”, aparut la Editura Cuantic, ofera o privire clara, documentata si echilibrata asupra evolutiei statului roman si a relatiei acestuia cu viata culturala.

Ovidiu Pecican reconstituie, intr-o maniera accesibila si, totodata, academica, transformarile esentiale ale Romaniei moderne, de la domnia lui Carol I pana in pragul epocii post-adevar. Este vorba despre mai mult decat o simpla insiruire de evenimente, este vorba despre o analiza atenta a modului in care cultura – literatura, filosofia, artele, educatia – a modelat statul si i-a reflectat contradictiile.

Volumul reuseste sa surprinda subtil raportul dintre elita si mase, dintre stat si cetatean, dintre istoria institutionala si dinamica ideilor. Fara a idealiza trecutul, fara a-l demoniza, cartea ofera un ghid valoros pentru intelegerea prezentului – un demers esential in epoca confuziei identitare si a revizionismelor facile.

Recomandata profesorilor, studentilor, pasionatilor de istorie culturala si tuturor celor care isi doresc o lectura riguroasa, dar captivanta, „Stat si cultura” este un volum de referinta pentru cei care vor sa inteleaga cum se construieste o natiune.