Ati citit cartea Micul lord? Sau poate ati vazut filmul? Daca ati trait deja aceasta experienta, cu siguranta sunteti dintre cei care cauta sa retraiasca una dintre acele experiente de lectura care iti demonteaza prejudecatile despre literatura pentru copii. Adica, doar voi, copiii, ati fi publicul acestei carti? Dar, si parintii vostri, chiar si bunicii au fost candva copii!? Ei oare stiu povestea micului lord? Daca aflati ca nu si-o amintesc, rugati-i sa o citeasca impreuna cu voi. Este fara indoiala una dintre cele mai frumoase aventuri pe care o veti avea alaturi de Cedric, de Dick, de contele de Dorincourt si de ceilalti eroi ai povestii. ?i parintii, si bunicii merita sa va insoteasca in aceasta expeditie imaginara.
Micul lord este povestea lui Cedric Errol, un pusti american de sapte-opt ani, care, in cei cativa ani petrecuti in New York alaturi de mama sa, ramasa vaduva dupa moartea sotului sau, este declarat mostenitorul bunicului din partea tatalui. Copilul este nevoit sa-si schimbe stilul de viata modest cu unul de aristocrat englez si sa se mute pe domeniul contelui de Dorincourt. Puterea povestii se afla in personalitatea ingenua a micului protagonist, o intruchipare a principiilor democratice ale copiilor, in acord cu cele mai importante valori victoriene inculcate de draguta si binevoitoarea lui mama. Desi micul lord are maniere alese (lucru deloc surprinzator pentru eroul unei povesti destinate copiilor si scrise de un adult), el este, de asemenea, un baiat plin de vigoarea si energia incurajate in mod traditional de cultura educationala americana. Castiga alergari si, fara inhibitii, se imprieteneste cu adulti de toate conditiile sociale. Cu toate acestea, in ciuda descrierii repetate a eroului ca robust, puternic, frumos, memoria culturala a personajului a fost depasita de imaginea oarecum feminizata a micului lord cu par lung si buclat, imbracat intr-un costum negru de catifea si purtand un guler de dantela. Lucian Pricop