„O stea îndepartata poate fi citit ca o fabula exemplara despre impostura. Protagonistul-impostor, un barbat fara alta morala decât una pur estetica, un dandy al ororii, un artist al cruzimii care în timpul regimului lui Salvador Allende se da drept poet, autodidactul Alberto Ruiz-Tagle. Odata cu instaurarea dictaturii lui Pinochet, îsi arata adevarata fata, o fata sângeroasa, cea a pilotului-poet Carlos Wieder, care, de la mansa unui avion german din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, scrie pe cerul chilian versete din Biblie. Carlos Wieder este si pilot, si poet, si tortionar, si asasin, responsabil pentru multe dintre disparitiile si crimele comise în Chile în timpul dictaturii militare. Ruiz-Tagle sau Carlos Wieder sau Juan Sauer sau R.P. English sunt una si aceeasi persoana, întruchiparea raului si a violentei. Doar ca romanul ne ofera imagini oarecum indirecte ale violentei: o violenta manifestata în sfera artistica, plasata mereu în zona esteticului (în poezie, în fotogra...
„O stea îndepartata poate fi citit ca o fabula exemplara despre impostura. Protagonistul-impostor, un barbat fara alta morala decât una pur estetica, un dandy al ororii, un artist al cruzimii care în timpul regimului lui Salvador Allende se da drept poet, autodidactul Alberto Ruiz-Tagle. Odata cu instaurarea dictaturii lui Pinochet, îsi arata adevarata fata, o fata sângeroasa, cea a pilotului-poet Carlos Wieder, care, de la mansa unui avion german din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, scrie pe cerul chilian versete din Biblie. Carlos Wieder este si pilot, si poet, si tortionar, si asasin, responsabil pentru multe dintre disparitiile si crimele comise în Chile în timpul dictaturii militare. Ruiz-Tagle sau Carlos Wieder sau Juan Sauer sau R.P. English sunt una si aceeasi persoana, întruchiparea raului si a violentei. Doar ca romanul ne ofera imagini oarecum indirecte ale violentei: o violenta manifestata în sfera artistica, plasata mereu în zona esteticului (în poezie, în fotografie, în fanzine, în spatele obiectivului unui camere de filmat), o derulare de secvente de istorii personale, prinse într-un hiat al istoriei continentului sud-american în cea de-a doua jumatate a secolului XX. O poveste despre vieti curmate si despre destine de distrugerea carora nu se face nimeni vinovat. Iar daca vinovatii sunt gasiti, se întâmpla sa fie atât de târziu, încât pedepsirea lor devine aproape inutila, daca nu cumva chiar lipsita de sens.“
Alina Cantacuzino
Roberto Bolaño (1953–2003), prozator si poet chilian, s-a impus ca revelatia literara a anilor ’90, fiind considerat unul dintre cei mai talentati si originali autori ai noii generatii de scriitori latinoamericani. Nascut la Santiago de Chile, Bolaño a dus o viata aflata sub semnul exilului, al relatiilor încordate cu propria patrie, al unor gesturi politice transante si al unei existente de nomad care l-a purtat din Chile în Mexic, El Salvador, Franta si Spania, tara în care în cele din urma s-a si stabilit. Opera sa, publicata începând cu anul 1984, a fost întâ mpinata cu un entuziasm urias atât de critica literara, cât si de confrati. Printre cele mai cunos-cute titluri ale sale se numara romanele Los detectives salvajes (1998), Nocturno de Chile (2000, tradus în limba româna, Nocturna în Chile, Curtea Veche Publishing, 2008), 2666 (2004), dar si volumele de povestiri Llamadas telefónicas (1997), Amuleto (1999) si Putas asesinas (2001, în curs de aparitie la Curtea Veche Publishing).
În 1998, lui Bolano i s-a decernat Premiul Herralde pentru roman, iar în 1999, Premiul Rómulo Gallegos.
Anul aparitiei: 2008
Numar pagini: 160
Format: 14×22 cm
ISBN: 978-973-669-686-2