Publicat in anul 1878, romanul spune povestea trista a unui copil francez din secolul al XIX-lea. Micutul Remi, „un copil gasit“, crescut o vreme de mama Barberin, devine obiect de tranzactie a batranului Barberin, sotul acesteia, care sperase ca va putea obtine o recompensa din partea familiei care il abandonase pe Remi. In cele din urma, il vinde lui signor Vitalis, muzicant si conducatorul unei trupe ambulante de animale savante (catelusul Capi, alti doi caini dresati si o maimuta).

Oprindu-se in fiecare sat pentru a da reprezentatii de circ, micul Remi indura foamea si frigul. Signor Vitalis, celebru cantaret odinioara, moare inghetat de frig, in fata unei porti, intr-o mahala, dupa ce, in prealabil, fusese arestat si intemnitat pret de cateva luni dintr-o vina neinsemnata, lasandu-l astfel singur pe bietul Remi.

De mai bine de un veac, Hector Malot spune povestea micului Remi, impresionand sufletele si sporind emotiile cititorilor visatori.

Un fel de a scrie inca viu, un ritm trepidant al actiunii, un sentimentalism deloc melodramatic, acestea sunt trasaturile definitorii ale romanului copilariei paupere, debusolate, dar pline de curaj si de inteligenta. Remi vorbeste tinerilor de azi la fel de limpede cum a facut-o si in 1878, le ordoneaza luxurianta imaginatiei, le anima incercarile de a iesi din labirintul logicii simplificatoare.