„In inima se casca sondele si falcile taioase – 

ale genunii, ceru-i aprins pana la Dumnezeu, 

dar intesat numai cu nopti si zile scorburoase, 

tu esti strainul straniu, fara de rost trofeu.”

„Ma regasesc in idei si preocupari cu Geo Vasile, interesul fata de inima si semnele ei vitale, punctii revelatoare de stari fiziologice, dovada ca inca existam, scanarea corpului, scanarea vietii, incercarea de a ghici viitorul, nu acela care ne asteapta, mai degraba acela care ne pandeste, suferindul lucid, cel mai bun medic al bolii sale. Ma incita in lectura versurilor sale proximitatea cu rigoarea circumstantiala, zona intermediara, de trecere catre senzatia perceptibila initiaza figura de stil, posesoarea mesajului secret. Geo Vasile detine arta de a transfigura negativarea lumii in tandrete oximoronica, convertind-o liric cu abilitate barbiana, cat si cand trebuie, cu competenta oricarui poet veritabil care se joaca cu directiile si sensurile schimband din mers azimutul.”