Deloc spectaculoasa, in afara victoriei de la Zarnesti impotriva imperialilor (1690), lunga domnie a lui Constantin Brancoveanu, a avut, totusi, o importanta extraordinara, asigurand, prin continuitatea si supletea politicii sale, pastrarea nestirbita a fruntariilor tarii si a fiintei noastre nationale, intre cele trei mari imperii hraparete. Scrierile lui N. Iorga despre viata si faptele Voievodului, precum si documentele referitoare la domnia si sfarsitul lui, scot cu prisosinta in evidenta acest fapt, deschizand perspective nebanuite catre proiectele sale cu adevarat marete.

Daca in privinta „bunatatii", cronicarul ingrosa, desigur liniile intr-o scriere elaborata sub supravegherea Domnului, se cuvine insa a fi retinute celelalte doua trasaturi: „vrednicia" - bun administrator, constructor, iubitor al artei si raspanditor al cartilor, nu numai de cult - dar mai ales „intelepciunea." Intr-o vreme cand armele zanganeau la granitele tarii si dusmanii - turci, tatari, nemti, rusi - intrau cand doreau in tara, Voda Brancoveanu nu mai putea scoate, fara a fi lichidat ca Domn si cu el si tara, palosul spre a se apara - de altfel nici n-a simtit nevoia unei armate, desi nu i-ar fi stricat s-o aiba ceva mai mare - ci a tras sabia intelepciunii si a recurs la puterea boldului de aur, care darama cetatile.  Ajutat pana la o vreme de invatatul stolnic Constantin Cantacuzino, caruia-i cerea mereu sfatul si care, cel putin in prima partea a domniei, se ocupa personal de legaturile cu strainatatea, avand chiar cifrul propriu, a reusit in timpul domniei sale sa tina cumpana puterilor amenintatoare si sa nu se implice in conflicte razboinice, decat o singura data, la Zarnesti (1690), dar impreuna cu turcii, tatarii si curutii lui Thokoly. Primul mare act de intelepciune diplomatica de care a dat dovada Voievodul 1-a constituit trimiterea la Viena a altor negociatori decat cei de pe timpul domniei lui Serban Cantacuzino, in timpul caruia se semnase un act de supunere defavorabil noua, spre a conditiona „inchinarea" tarii catre crestini de garantarea protejarii ei impotriva turcilor si a tatarilor si de pastrarea „obiceiului pamantului" romanesc cu toate consecintele de aparare a fiintei nationale ce decurg din el. La presiunile militare - ordonate de imparatul Leopold I - ale generalului Donat Heissler, care intra in tara si ocupa chiar Bucurestii, spre a-1 determina pe Constantin Brancoveanu sa recunoasca clauzele de risc ale alipirii Tarii Romanesti la Sfantul Imperiul Roman de Natiune Germana, achitandu-si „birurile" impuse de crestini in cereale, vite, iernarea regimentelor germane din Transilvania, bani etc., principele face o miscare absolut imprevizibila. El cheama, spre a alunga din tara trupele germane, pe turcii condusi de Cerchez Ahmed pasa si pe tatari, in frunte cu fiul hanului, pe care-i plateste spre a nu face ravagii…


CUPRINS:
Sabia intelepciunii (I. Oprisan)
Nota asupra editiei (I. Oprisan)
I. Viata si domnia lui Constantin-Voda Brancoveanu
1. inaintasii si copilaria
2. Asezarea si intarirea in domnie (1688-[16]93)
3. pace in mijlocul razboiului (1693-1699)
4 Lupta cu Alexandru Mavrocordat.
Afaceri ardelene si ani de liniste (1699-1703)
5. Timpuri de liniste (1703-[17]11)
6. Brancoveanu si Petru cel Mare (1707-[17]12).
Sfarsitul (1714)
II. Valoarea politica a lui Constantin Brancoveanu
III. Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu si scopurile Academiei Romane
IV. Caderea si moartea lui Constantin Voda Brancoveanu
Cateva puncte de orientare
Nu sunt indreptatite miturile
Marturiile trecutului
in jurul precizarilor d[omnu]lui Hagi Moscu
De ce a cazut Brancoveanu
Constantin Brancoveanu, omul
Un ocrotitor innascut al artei si literelor
Cum a devenit domn Brancoveanu
Memoriile lui Radu Popescu
Rolul jucat de Constantin Stolnicul
Personalitatea lui C. Stolnicul
Domnia lui Brancoveanu
Suprematia asupra Moldovei
Un document polon
O marturisire a Spatarului caftanit
O a doua scrisoare
Soarta lui Constantin Brancoveanu
Cauzele acestei caderi
V. intre germani si turci
VI. Tragedia dinastiei muntene
VII. ADDENDA. Documente privitoare la Constantin-Voda Brancoveanu, la domnia si sfarsitul lui
Note si comentarii