Lucrarea lui N. Iorga, Histoire de la Vie Byzantine, Empire et civilisation, d'apres les sources, apare cu aceeasi mandra discretie privind scopul si limitele explorarii intreprinse: o vasta confruntare si un dialog cu izvoarele. Este o cautare, pas cu pas, si nu lipsita de intrebari, o luare de atitudine in fata unor manifestari colective sau individuale, o marturisire de principii si de sentimente, o oglindire miscata si o rasfrangere prin prisma unei sensibilitati de luptator si de artist.

Cititorul ce se apleaca asupra acestor pagini va urmari, odata cu viziunea ce i se propune, si vibrarea umana a undelor care i-o recompun, stiind bine ca orice opera este o cristalizare a unui moment determinat de coordonatele sale, si ca o lectura fidela este o transpunere in timp.

De aceea nu a putut fi vorba nici o clipa de o „aducere la zi” a studiului. Orice asemenea incercare ar fi constituit un fel de falsificare a datelor initiale ale cercetarii expuse. I s-au adus textului doar cateva mici indreptari de amanunt, pe care le-ar fi facut autorul daca ar fi avut ragazul sa mai ia in mana studiul publicat in 1934. Pentru inlesnirea cititorilor au fost adaugate, cu prilejul traducerii, unele note lamuritoare care sa le ingaduie sa recunoasca evenimentele si oamenii ce le rasar in cale, sau sa nu piarda sirul atunci cand evocarea unor imprejurari din momente diferite se impleteste uneori mai enigmatic pentru cei nepreveniti. Traducerea a cautat sa fie cat mai transparenta spre a pastra cuvantului viu ritmul insusi al rostirii sale.

Traducatoarea Maria Holban (eleva a profesorului Nicolae Iorga)