Descriere - George Panu, promotor al modernizarii. Discursuri in Senatul Romaniei (1892-1895)

Lucrarea de fata, cum indica si titlul, nu este o monografie dedicata vietii si activitatii acestui remarcabil om politic si de cultura care a fost G. Panu, figura pitoreasca in peisajul societatii romanesti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si de la inceputul secolului XX.
Lucrarea se refera numai la una dintre ipostazele omului politic, aceea de parlamentar, senator in rastimpul celei mai importante guvernari conservatoare din decembrie 1891 – octombrie 1895. A fost un al doilea interval de activitate parlamentara dupa acela, anterior, de deputat. Acest mandat de senator a fost acela in care reputatul om politic, mai mult ca oricand, si-a pus in valoare, ca orator, calitatea lui exceptionala de „semanator de idei”.
Aceasta semnificativa definire, in cateva cuvinte, a personalitatii si meritelor lui G. Panu a fost consemnata mai intai pe soclul bustului sau din Gradina „Cismigiu” ridicat prin subscriptie publica si efectuat de un sculptor putin cunoscut astazi, Gh. Horvath (acelasi care a facut si statuia lui Vasile Lascar).
Ulterior, aceasta potrivita caracterizare a fost pusa in circulatie intr-un studiu din anul 1933, apartinand unui scriitor din cercul apropiatilor sai, G.D. Anghel (G. Panu, Semanatorul de idei, publicat in revista „Libertatea”, apoi si separat).
Or, in lucrarea de fata, reproducand principalele discursuri in calitate de senator din anii 1892-1895, ne propunem sa punem in evidenta ipostaza lui G. Panu de semanator de idei in ceea ce priveste modernizarea societatii romanesti, pe multiple planuri, pentru care el a pledat neobosit, cu talent si ardoare patriotica, in acesti ani, transformand tribuna Parlamentului roman intr-un mijloc de iradiere a ideilor in viata publica.
Dar Panu nu a fost numai un om politic important, recunoscut ca atare de contemporanii sai, ci s-a remarcat si sub alte aspecte: de gazetar, plin de verva si spirit polemic, de jurist, de mare reputatie, de scriitor si critic literar, cunoscut ca principal autor al „Amintirilor” de la Junimea, in sfarsit, de istoric, domeniu in care, e drept, nu a reusit pe deplin.
Cu o personalitate complexa, cu o energie nestavilita, raspandita intr-o sumedenie de activitati, biografia lui G. Panu, de-a lungul timpului, pana astazi, nu a putut fi reconstituita decat partial, studiile care i-au fost consacrate, de obicei, mergand pe aspecte sau laturi ale activitatii si personalitatii sale. Exista totusi, o lucrare mai ampla, la origine teza de doctorat, care a fost publicata in anul 1987, intitulata Gh. Panu si radicalismul romanesc la sfarsitul secolului al XIX-lea, avand ca autor pe Corneliu Mateescu.
Pentru reconstituirea vietii si activitatii lui G. Panu raman utile, fara indoiala, si alte contributii de dimensiuni mai mici sau mai mari, unele dintre ele fiind amintiri, apartinand unor apropiati ai sai. Pe langa C.D. Anghel, citat deja, ar fi de trimis aici la Const. Bacalbasa, Calistrat Hogas, Gr. Tocilescu, Caroni-Chilom s.a.; dintre autorii mai apropiati in timp, ar fi de amintit aici Marin Radulescu, Al. Sandulescu, Alex. Leon, Paraschiva Cancea, Ion Bulei s.a. De asemenea, interesante sunt analizele punctuale sau trimiterile la G. Panu din monografiile sau sintezele privind viata politica sau istoria Parlamentului, apartinand unor istorici specialisti in istora moderna a Romaniei, precum Anastase Iordache, Paraschiva Cancea, I. Bulei, M. Iosa, N. Isar s.a.
Chiar daca, asa cum am mentionat, o lucrare ampla de analiza asupra vietii si personalitatii lui G. Panu ramane inca de asteptat, cum observam, exista totusi o bibliografie minima asupra lui G. Panu, pe care cei interesati o pot consulta.