Antologia in patru volume Poezia romaneasca dupa 1945 (editia de Ion Pop) cuprinde sapte decenii de scris poetic romanesc intre frontierele actuale ale Romaniei si in Republica Moldova, cu firesti deschideri, prin cateva nume reprezentative, spre Bucovina de Nord si Banatul sarbesc, dar si spre poezia diasporei romanesti din SUA, Franta, Germania, Suedia etc. Este ceea ce se defineste, strict istorico-literar, ca POEZIA ROMANA CONTEMPORANA.
Poeme alese pe criterii strict estetice din 274 de poeti romani (dintre care 43 basarabeni), distribuiti cronologic in cele patru carti (sau 476+480+616+568 = 2140 pagini).
Editia va fi utila tineretului studios, profesorilor, tuturor celor interesati de poezie, valoarea ei sporind inclusiv gratie consistentului studiu introductiv.
VOLUMUL 1. POEZIA ROMANEASCA DUPA 1945
Antologatorul si prefatatorul volumului Poezia romaneasca dupa 1945, sintetizeaza, in exemplarele exponentiale, lirica romaneasca pe parcursul ultimelor trei patrimi de secol. Cartea e reflectia unei experiente de cercetator, dar si a unei sinteze critice si teoretice, antologatorul cumuland si experienta unor istorici ai literaturii si a unor antologii generale, generationiste sau tematice. Editia cuprinde sapte decenii de scris poetic romanesc intre frontierele actuale ale Romaniei si in Republica Moldova. „Decalajele remarcate dintre cele doua tari romanesti cu granite retrasate dupa ocupatia sovietica apar acum pe deplin explicabile, determinate contextual, insa depasite spectaculos, in mare masura, in vremea din urma. Este o recuperare prin care macar unitatea poetica a celor doua teritorii despartite abuziv pare a se fi realizat…” (Ion Pop), cu firesti deschideri, prin cateva nume reprezentative, spre Bucovina de Nord si Banatul sarbesc, dar si spre poezia diasporei romanesti din SUA, Franta, Germania etc.
Alcatuit in ordine strict cronologica, volumul 1 ii cuprinde pe poetii generatiei interbelice, supravietuitori si in primii ani de dupa razboi, de la Arghezi, Bacovia si Blaga, pana la saizecistii Radu Carneci, Aureliu Busuioc, Anatol E. Baconsky, Nora Iuga, Petre Stoica...
VOLUMUL 2. POEZIA ROMANEASCA DUPA 1945
Editia Poezia romaneasca dupa 1945 prezinta, in exemplarele exponentiale, selectatesi prefatate de distinsul profesor si critic literar Ion Pop, lirica romaneasca din ultimele trei patrimi de secol
Volumul 2 cuprinde, in linii mari, poezia generatiei saizeciste, mai exact, poetii nascuti intre 1933 (primul pe lista: Nichita Stanescu) siAna Blandiana sau Gabriela Melinescu, nascute in 1942. Alte nume importante din acest volum: Mircea Ivanescu, Marin Sorescu, Nicolae Labis, Cezar Baltag, Grigore Vieru, Dan Laurentiu, Emil Brumaru, Ileana Malancioiu, Mircea Ciobanu, Ioan Alexandru, Cezar Ivanescu, Angela Marinescu, Mihai Ursachi, dar si saizecistii basarabeni, precum Liviu Damian, Gheorghe Voda, Anatol Codru, Mihail Ion Ciubotaru, Ion Vatamanu, Victor Teleuca, Dumitru Matcovschi, Nicolae Esinencu...
VOLUMUL 3. POEZIA ROMANEASCA DUPA 1945
Volumul trei al antologiei cuprinde productia lirica a saptezecistilor de pe ambele maluri ale Prutului. Aici intra discursul de mari rafinamente muzicale – tautofonii, omofonii etc. – al lui Serban Foarta,experimentalismul unor poeme de maturitate ale lui Marin Mincu, apoi „momentul Echinox”, comuniunea cu cosmosul elementar, de accent franciscan la Adrian Popescu, decantat muzical, cu rafinamente manieriste, la Ion Mircea, oriin „altoiurile” de vitalitate teluricain primele poezii ale lui Dinu Flamand, in resuscitarea naiva a figurii Zeului Pan la Mariana Bojan; tot aici se manifesta, ca „poet ironic”, Nicolae Prelipceanu, intr-un discurs de „notatie”, de fapt comun, relatat dezinvolt. Un spatiu indeajuns de bine populat este cel al poeziei „livresti”, considerata o vremecu rezerve de critica, insa dovedindu-se cu timpul mai substantiala decat la primele abordari...
VOLUMUL 4. POEZIA ROMANEASCA DUPA 1945
Volumul al IV-lea incheie editia de anvergura Poezia romaneasca dupa 1945, o antologie care cuprinde istoria (si geografia) liricii romanesti postbelice.
Antologia incepe cu viguroasa generatie optzecista care a schimbat nu doar fata poeziei romanesti, ci si perceptia actului literar ca atare: Alexandru Musina, Traian T. Cosovei, Florin Iaru, Ion Muresan, Mircea Cartarescu, Mariana Marin, Matei Visniec s.a. (caror li se alatura, absolut firesc, optzecisti basarabeni Nicolae Popa, Teo Chiriac, Vasile Garnet, Grigore Chiper, Nicolae Leahu, Ghenadie Nicu, Emilian Galaicu-Paun). Textualismul si intertextul, parafraza ludica si intertextul frecvent, reciclajul si dialogul permanent cu literatura care ii preceda fac parte din jocurile poetice postmoderniste frecvente ale generatiei, fara a lipsi o recuperare si aprofundare a modernismului in dimensiunea sa absoluta. Replica pentru aceasta poetica va veni de la generatiile/ promotiile imediat urmatoare: nouazecistii si douamiistii. Antologia cuprinde numele importante ale acestei varste poetice: Ioan Es. Pop, Cristian Popescu, Ovidiu Nimigean, Daniel Banulescu, Judith Meszaros, Rodica Draghincescu, Irina Nechit, Andrei Bodiu, Simona Popescu, Dumitru Crudu, Svetlana Carstean, Liliana Armasu, Dan Coman, Stefan Manasia, Dan Sociu, Horia Hristov, Robert Serban, Elena Vladareanu, Claudiu Komartin, in total mai bine de optzeci de poeti cu opera consistenta, etaland nu doar schimbarea paradigmei poetice, dar si o viguroasa opera lirica, valoroasa in sine, dincolo de competitia cu generatiile anterioare.
Sincronizarea poeziei romanesti de pe ambele maluri ale Prutului se remarca poate cel mai pregnant in acest volum, fapt remarcat si de Ion Pop, antologatorul volumelor: „Daca trecem Prutul pe dreapta, e destul de limpede ca se petrec cam aceleasi lucruri si in poezia din spatiul mai larg romanesc, cu care segmentul basarabean se sincronizeaza deplin.