Viata omului e efemera, iar soarta lui schimbatoare. Fericirea nu dureaza decat o clipa. Reusita in viata dureaza catva timp, dar deodata, printr-o lovitura neasteptata a sortii, totul se prabuseste. De aici indemnurile care se intalnesc la toti poetii eleni: Omul sa nu uite niciodata cat de precara ii e fericirea si cu cata usurinta se transforma in contrariul ei. Sa nu uite niciodata conditia umana, care e supusa schimbarilor de tot soiul. Sa nu fie trufas cand e in faza succesului, caci reusita se poate preface pe neasteptate in nenorocire. Si, inainte de toate, sa pastreze masura, aceasta virtute eminamente elena. (...)

Am fi fericiti daca vom fi reusit sa transmitem cititorilor nostri aceasta intuitie nemijlocita si impresie primordiala pe care am castigat-o noi insine din contactul cu operele nemuritoare ale celor trei mari tragici greci, intuitie si impresie insa sustinute de tot ce s-a lucrat de catre predecesorii nostri in acest domeniu, si cum natura nu se repeta niciodata, speram ca modul nostru de a vedea problema pe care am pus-o nu va fi cu totul lipsit de originalitate. Am fi si mai fericiti daca vom fi contribuit catusi de putin ca altii sa reia aceste cercetari si sa adanceasca si mai mult problema, pusa de noi, al carei sens este astazi tot asa de actual ca si acum 25 de secole, in Athena lui Pericle si a lui Phidias. - Aram M. Frenkian

Aram B. Frenkian, daruit elinist din spatiul culturii romane, s-a preocupat de studiul filosofiilor postaristotelice (de la stoici si sceptici la Plotin) cu stiinta si pricepere exemplare. - Gh. Vladutescu

De la teza sa despre Mimesis si muzica, pana la recentul comentariu la opera lui Diogenes Laertios, munca lui Aram Frenkian a imbogatit cu contributii durabile patrimoniul filologiei clasice romanesti, explorand, pentru intaia oara in tara noastra, domenii inainte necercetate si adaugandu-si silintele la ale cercetatorilor din tari cu vechi traditii de lucru in vastul camp al stiintei antichitatii. - D.M. Pippidi

Editie ingrijita, note si postfata de Prof. univ. dr. Gh. Vladutescu

Intelesul suferintei umane la Eschil, Sofocle si Euripide aparea la 5 ani de la petrecerea din viata a lui Aram M. Frenkian, la Editura Univers, si la 18 de la scriere (1946). Reeditarea acesteia, urmand altora in Scrieri filosofice I, Editura Stiintifica, 1988; Scepticismul grec (culegere de studii), Paideia 1997, Scrieri filosofice. Studii de filosofie greaca si comparata, Ararat, 1998; Lumea homerica. Eseu de protofilosofie greaca, Herald, 2012, intregeste profilul unui mare carturar, inca nu indeajuns de cunoscut si de pretuit.

Tacit s-au corectat greseli minore, de culegere, unde au fost adaugate note s-a semnalat ca de obicei (n. ed.) si au fost transliterate numele proprii, cu exceptia acelora ale marilor tragici: Eschil (Aiskhylos), Sofocle (Sophokles), si Euripide (Euripides) prea intrate astfel in obisnuinta.

In fine au fost adaugate in Addenda 1 studiul din 1945, Gelozia zeilor la vechii greci, la care Frenkian trimitea in Introducere si, in Addenda 2, memoriul Titluri si lucrari, 1946, de retinut ca document de viata.