De aici se explica si faptul ca autobiografia Terezei a fost aleasa de ea si nu i - a cazut in mana intamplator. De acest lucru se leaga faptul ca, imediat dupa intrarea in Carmel, poate scrie: „Din cele doua ore de meditatie [rugaciune launtrica] ale noastre, nici o carmelitana autentica n - ar lasa ceva deoparte. Pentru noi este izvorul vietii”. Abia de cand am inceput sa ma bucur de aceasta fapta buna am aflat cat de mult mi - a lipsit afara”.

Pe rugaciunea launtrica a Terezei se intemeiaza si unitatea dintre actio si contemplatio, fata de care s - a deschis si Edith Stein imediat dupa convertire, dupa cum spune intr - o scrisoare: „In perioada nemijlocit premergatoare convertirii mele si inca o vreme dupa aceea ma gandeam ca trairea unei vieti religioase inseamna a lasa deoparte orice lucru pamantesc si a trai numai cu gandul la lucruri dumnezeiesti. Treptat insa am invatat sa observ ca in aceasta lume se asteapta altceva de la noi si ca, chiar in viata cea mai contemplativa, legatura cu lumea nu trebuie taiata; cred chiar ca, cu cat cineva patrunde mai adanc in Dumnezeu, cu atat mai mult trebuie, in acest sens, «sa iasa din el», adica sa intre in lume, pentru a duce in ea viata dumnezeiasca. E nevoie doar ca mai intai sa avem efectiv un colt linistit in care sa putem intra in relatie cu Dumnezeu ca si cum n - ar exista nimic altceva”.

Ulrich Dobhan OCD