Filosofia, stiinta si, intr-o constanta lupta cu ele, puterea formala a retoricii sunt vehiculele care au purtat mostenirea spirituala a grecilor catre celelalte popoare ale contemporaneitatii si posteritatii lor si carora le datoram, in primul rand, pastrarea ei. Ele au transmis aceasta mostenire in forma si cu motivatia pe care le-o daduse lupta pentru paideia din secolul al IV-lea, adica drept chintesenta a culturii si educatiei grecesti si, sub aceasta deviza, Elada a cucerit spiritual lumea. Daca din punctul de vedere al natiunii grecesti pare ca pretul pentru acest titlu de glorie istorica a poporului grec a fost prea ridicat, atunci trebuie sa ne amintim ca nu cultura a fost cea de care a murit statul grec, ci filosofia, stiinta si retorica au fost doar formele in care a putut sa supravietuiasca ceea ce era nemuritor in creatia grecilor. Astfel, asupra evolutiei secolului al IV-lea se asterne adanca umbra a disolutiei si totusi in acelasi timp raza de lumina a unei intelepciuni providentiale, in ochii careia chiar destinul pamantesc al celui mai binecuvantat popor este doar o singura zi din opera de ansamblu a creatiei sale istorice.

Cartea beneficiaza de o traducere de exceptie apartinand doamnei profesor Maria Magdalena Anghelescu.

Nascuta in 1952 la Baia Mare, Maria-Magdalena Anghelescu a studiat la Bucuresti limba si literatura romana si latina. Este bibliotecara la Institutul de Istoria Artei G. Oprescu din cadrul Academiei Romane si la New Europe College. Maria-Magdalena Anghelescu traduce din germana, engleza, franceza si italiana in romana. Din 2000 este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania (filiala din Bucuresti, departamentul de traduceri). Pentru traducerea volumului Antikensehnsucht und Maschinenglaube. Die Geschichte der Kunstkammer und die Zukunft der Kunstgeschichte de Horst Bredekamps a primit, in 2008, Premiul de Traducere Allianz. Locuieste la Bucuresti.