Petre Dulfu s-a nascut la 10 martie 1856, in comuna Tohat din judetul Salaj, intr-o familie de modesti in­telectuali ai satului. Primele cunostinte de scris-citit le-a capatat, inainte de a urma clasele primare, de la un frate al mamei sale, invatatorul Grigore Bran, „pe care-l uimise si cu inteligenta sa vioaie, si cu excesiva ti­mi­ditate”. Probabil ca tocmai aceste insusiri determina familia sa-l trimita la invatatura la Baia-Mare, unde urmeaza atat clasele primare, cat si sase clase se­cundare, in limba maghiara, „uimindu-si” si aici pro­fesorii cu temeinica sa pregatire, astfel incat fiecare an de invatamant se sfarsea cu obtinerea laurilor de „premiant intai”.

La Universitate devine studentul preferat al profesorului Gr. Silasi, acelasi care, peste cativa ani, il va indruma si pe George Cosbuc. Tematica versurilor sale din aceasta perioada este redusa aproape la un singur aspect: lirica patriotica. Examenul serioasei sale pregatiri il da in 1878-1880, cand realizeaza traducerea a doua capodopere din dramaturgia elena: „Ifigenia in Aulida” si „Ifigenia in Taurida”, ale lui Euripide.

Dupa anul 1886, renuntand la unele obligatii didactice, Petre Dulfu incepe sa fie mai mult preocupat de literatura. In decembrie 1886, publica povestea in versuri „Printesa fermecata”. Din numeroasele scrieri pe care le-a realizat intr-o indelungata viata creatoare, trei s-au impus in mod cert in istoria noastra literara: „Ispravile lui Pacala”, „Gruia lui Novac” si „Povestea lui Fat-Frumos”.

Citind „Povestea lui Fat-Frumos”, ai impresia ca te afli in cadrul unui basm foarte cunoscut, cu intamplarile si faptele firesti ale personajului devenit atat de popular.