Romane captivante

Un „caiet“ al autorului, dar si unul al protagonistului sau: doctorul Cassian Robert, fugit la varsta senectutii de acasa si retras undeva la munte, langa o fosta Statie meteorologica. Atat fuga, cat si izolarea protagonistului sunt simptomatice. In proza lui Buzura, personajul central este implicat in evenimente, dar isi asigura si o anumita distanta fata de ele. Mai mult, el se incarca de istoriile traite de altii, pe care le asculta rabdator sau le reconstituie minutios. Diferenta...

In ciuda suferintelor pe care partizanii din Apuseni, Fagaras si Maramures le-au provocat, lupta si curajul lor au zguduit frica, indolenta si starea de hibernare a unui popor care, de cele mai multe ori, in locul demnitatii si infruntarii istoriei alege suferinta, rabdarea, asteptarea. Am strabatut nu o data drumurile acestor personaje tragice, inselate grosolan si de cei pe care i-au iubit si de cei pe care i-au urat. Si le-am strabatut cu niste zeci de ani inaintea actualilor cercetatori, can...

In 1974, la doar trei ani dupa „tezele din iulie” amenintand sa instaleze la noi un nou inghet cultural, egal aproape, ca forta distructiva, cu cel precedent, stalinist, Augustin Buzura da literaturii romane „un roman mitic” - Fetele tacerii. Cititorii il vor citi cu aviditate. Criticii nu vor gresi considerandu-l unul dintre cele mai importante ale literaturii romane postbelice. Dar si unul dintre cele mai vehemente impotriva regimului comunist. S-a lasat, ca urmare, o t...

Nu exista probabil niciun roman in literatura romana care sa egaleze macar, nu sa depaseasca, Fetele tacerii in materie de atrocitati traite, savarsite, suportate. Brutala, primitiva, abrutizata, lumea cartii lui Augustin Buzura sta pe un cazan de ura care fi erbe. Romanul propune, de fapt, o calatorie la radacinile raului, un rau pe care circumstantele istorice si politice doar il modeleaza, dar nu-l zamislesc. Radicalitatea viziunii lui Augustin Buzura interiorizeaza istoria si politicul i...

„Buzura are in spate o opera masiva, puternica estetic, si cine vrea sa judece contributia generatiei ’60 si, in genere, forta si valoarea literaturii române postbelice nu poate sa faca abstractie de epica lui. Este, nu am indoiala, un mare scriitor. Un scriitor pe linia realistilor ardeleni (Slavici, Rebreanu, Pavel Dan), atent la miscarile obscure ale individului si, totodata, atent, foarte atent la destinul si psihologia noilor categorii sociale...” (Eugen Simion) &...

Nimeni, pana la Augustin Buzura, si nici dupa el, nu a sondat atat de adanc si cu atata curaj estetic abisurile si amploarea ravagiilor dedublarii si ambivalentei fiintei intr-o lume ea insasi purtand pecetea unei psihopatii generalizate. Proba acestui curaj este, in primul rand, construirea intregului roman pe suportul unui personaj atat de ambiguu cum este Ioana Olaru.Prudent si subtil, cu acea prudenta a romancierului veritabil, pentru care personajele nu sunt marionete manuite mai mult s...

"Feţele tăcerii" este unul dintre cele c?teva romane mitice ale literaturii rom?ne postbelice. Amintit ca un reper de neocolit, mereu citat şi menţionat, dar fără a se intra vreodată ?n detalii, multiplicat pe sub m?nă, v?ndut la negru, acest roman a avut o soartă bizară, afl?ndu-se ?n permanenţă la limita dintre interdicţie şi permisiune. Recitit astăzi, după mai mult de două decenii de la publicare, romanul ...

Plasata in Transilvania anilor cincizeci, actiunea romanului pastreaza in subtext adevaruri pe care abia anii postrevolutionari le-au facut cunoscute la scara mare: rezistenta taranilor la presiunile fizice si morale, lupta partizanilor in munti, conflictul dintre familiile de chiaburi si activistii politici, unii dintre acestia din urma, la rindul lor, prinsi sub valul istoriei si transformati in simple instrumente. Fetele tacerii, unul dintre romanele de virf ale perioadei postbelice, se dov...

Cuvint inainte de Crisula Stefanescu Crisula Stefanescu este cea care, in anii ?80, se ocupa la postul de radio Europa Libera de fenomenul de disidenta din cultura, functie ce i-a permis realizarea a numeroase convorbiri secrete cu personalitati din Est care ajungeau in Occident. Teroarea iluziei reprezinta transcrierea unei astfel de convorbiri purtate, in decembrie 1989, la Munchen, intre Crisula Stefanescu si scriitorul Augustin Buzura. Convorbirea dintre cei doi ofera cititorului de astaz...